IMPORTANT!!! Condiţia pentru a putea dezlega online careurile postate pe acest blog, este să aveţi instalat JAVA 6, pe care îl puteţi descărca de AICI

joi, 1 iunie 2017

ABC ENIGMISTIC (18) prezentat de Ladislau Strifler - GOLFUL DE CUVINTE

TERMINOLOGIE FOLOSITĂ ÎN ENIGMISTICĂ
Titlu: parte a problemei care definește sfera noțională din care face parte soluția. (ex.: PROVERB; ÎN CONCEDIU; LA ȘCOALĂ etc.)
Gen: tipul, încadrarea enigmistică a problemei. (ex.: Rebus; Rebus reflexiv; Monoverb, Criptografie ș.a.)
Cheie: o înșiruire de cifre despărțite, după caz, de virgulă care reprezintă numărul de litere al fiecărui cuvânt din interpretare, respectiv soluție. (ex.: 1-2, 6, 6, 2, 5;  2, 4, 4, 8; 3-10) sau o secvență de X-uri, O-uri sau chiar litere ale interpretării/soluției, pentru unele genuri enigmistice care presupun schimbarea (metagramele), eliminarea (problemele eliptice) sau inserarea unor litere în soluție (problemele cu incastru și intars), exemplificând exact poziția acestora în cadrul cuvântului. (ex.: OXXXX = OXXXX pentru CARTE - MARTE; XXXUXX pentru CĂRUȚE).
Bideterminare: reprezintă de fapt titlul problemei. Lingvistic, elementul de compunere BI- înseamnă de „două ori”, dar cuvântul bideterminare s-a împământenit cu sensul de „a doua determinare”. La începuturile enigmisticii, problemele nu aveau titlu și erau „determinate” (cu sensul de precizate) doar prin gen și cheia aferentă genului. S-a constatat că aceasta nu este de ajuns, iar la unele probleme se poate ajunge la soluții duble. Era necesară, așadar,  definirea exactă a sferei din care face parte soluția. Astfel s-a născut bideterminarea (determinarea dublă a problemei), prin specificarea într-un pseudotitlu a genului și sferei noționale (ex.: Monoverb geografic, Rebus proverbial, Rebus aviatic), înlăturând echivocul și dând o mână de ajutor la dezlegare. Unele probleme sunt mai ușor de dezlegat dacă se cunoaște domeniul pe care trebuie să „aterizeze” soluția. Ușor, bideterminarea monobloc a fost înlocuită de titlul propriu-zis,  genul enigmistic fiind trecut înaintea cheii problemei, în paranteză.
Ligamentare: cerință a enigmisticii moderne de a folosi ligamentele și tehnica aferentă, care prin unirea finalului unui cuvânt cu începutul celui de al doilea cuvânt formează un alt cuvânt cu înțeles de sine stătător (ex.: RAMĂ + GARAJ = MĂGAR).

GOLFUL DE CUVINTE

Metagramă:  substituirea unei litere (cu alta) dintr-un cuvânt și formarea unui alt cuvânt cu sens diferit. În termeni lingvistici, aceste două cuvinte, sau mai multe, se numesc paronime. Evidențierea metagramei se face fie în imagine, fie în cheia literală formată din X și literele substituite (ex.: CXXXX, MXXXX, PXXXX, TXXXX pentru CARTE - MARTE - PARTE - TARTE).


Golful de cuvinte este un gen de enigmă uitată, căzută în dizgrație, probabil din cauza ușurinței în dezlegare. Bazat pe mecanismul metagramei, golful de cuvinte este problema în care se cere să se ajungă de la un cuvânt la altul prin schimbarea succesivă a câte unei litere. Problema se prezintă sub forma unei grile de mici dimensiuni, cu anumite pătrățelele marcate cu o steluță pentru evidențierea metagramei. Imaginația autorului poate face această enigmă atractivă prin prezentarea a două noțiuni opuse (ex.: antonime), de tip cauză-efect sau a două nume de localități pe care dezlegătorul trebuie să le lege prin drumul metagramelor. 
Iată un exemplu:
ÎN COBORÂRE
(Aflaţi cum se ajunge din pisc în vale)


Soluția:  PISC-FISC-FISE-VISE-VASE-VALE

    O variantă a acestui joc este cea anagramată, unde cuvintele intermediare sunt metagrame anagramate ale precedentului cuvânt.
    Pentru îngreunarea dezlegării se poate apela la versificarea fiecărei noțiuni din grilă, suprimarea steluțelor de la pozițiile metagramate din grilă, sau chiar la eliminarea oricărei piste ajutătoare, cerându-se numărul minim de pași pentru rezolvare.
    Un golf de cuvinte este perfect atunci când toate literele au fost supuse schimbării o singură dată, și literele cu diacritice și-au păstrat valoarea fonetică.
    Făcând uz de celebra expresie „a căzut din lac în puț” , prin versificare și ascunderea noțiunilor  în rimă, problema, în viziunea lui Victor ADRIAN din Ploiești (N.B. anul 1960!), se prezintă astfel:
        
    PĂȚANIA BROSCUȚEI
Unei mici broscuțe ce trăia-ntr-un ...
Locul, dintr-odată, nu-i mai fu pe plac
„Of! În balta asta, parcă-s într-un ...
Voi pleca în lume, orice-ar fi să ...
Drum prin soare, arșiță; „A, ce colț drăguț!”
Și, de sete, broasca nimeri-ntr-un ...

Soluția:  LAC-LAȚ-PAȚ-PUȚ

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu